Potrivit unor surse diplomatice, decizia a fost adoptată în cadrul unei reuniuni a Consiliului European de la Bruxelles, în care liderii Uniunii Europene (UE) au propus, de asemenea, numele Ursulei von der Leyen pentru un al doilea mandat ca șef al Comisiei Europene, care depinde de aprobarea finală a Parlamentului European, și l-au numit pe prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas, în calitate de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, sub rezerva alegerii de către deputații europeni Întregul colegiu de comisari.

Cu toate acestea, informațiile au fost confirmate de actualul președinte al Consiliului European, Charles Michel, care într-o postare pe rețeaua de socializare X (fostul Twitter) a anunțat că liderii UE „l-au ales pe António Costa ca nou președinte al Consiliului European”, preluând funcția la 1 decembrie 2024.

După demisia sa în urma investigațiilor judiciare, fostul prim-ministru portughez António Costa a fost ales să-l succedeze pe belgianul Charles Michel (în funcție din 2019) în conducerea Consiliului European, instituția UE care reunește șefii de guvern și de stat ai blocului european, într-o numire făcută cu majoritate calificată (55% din cele 27 de state membre, reprezentând 65% din populația totală).

António Costa este primul portughez și primul socialist care a condus Consiliul European, pe lângă faptul că, de asemenea, pentru prima dată, liderii europeni aleg pentru președinte un nume care nu era în sală.

Biroul de președinte al Consiliului European a fost creat prin Tratatul de la Lisabona, semnat la 13 decembrie 2007, fostul prim-ministru belgian Herman Van Rompuy îndeplinind două mandate, între 1 decembrie 2009 și 30 noiembrie 2014.


Fostul șef al guvernului polonez Donald Tusk a fost al doilea ales de colegii săi, preluând, de asemenea, președinția pentru două mandate între 1 decembrie 2014 și 30 noiembrie 2019.

Actualul președinte, fostul prim-ministru belgian Charles Michel, își va încheia mandatul la 30 noiembrie.

Înainte de reformele Tratatului de la Lisabona, președințiile Consiliului erau deținute de șefii de stat sau de guvern ai țărilor care au deținut președințiile de șase luni.