Indicele de performanță al schimbărilor climatice (CCPI) traduce performanța politicilor climatice din 59 de țări, într-o listă cu 63 de poziții, dar în care primele trei nu sunt ocupate, ca de obicei, deoarece nicio țară nu este pe deplin aliniată cu obiectivul, din Acordul de la Paris din 2015, de a menține încălzirea globală sub 1,5° C (grade Celsius).


Pe listă, publicată pe 14 noiembrie la conferința ONU privind clima (COP27) care se desfășoară la Sharm el-Sheikh, Egipt, Danemarca se află pe primul loc (pe locul patru), urmată de Suedia și apoi Chile.


Lista are un sistem de culori, țările în verde fiind clasificate ca având o performanță climatică ridicată, apoi în galben sunt cele cu o performanță medie, în portocaliu o performanță scăzută și în roșu o performanță foarte scăzută.


Portugalia apare în grupul de țări în verde, pe poziția a 14-a, după țări precum Maroc, India sau Estonia, cu o creștere mare, sau Norvegia și Regatul Unit, care au scăzut cu patru locuri în raport cu indicele anterior. Finlanda, Germania, Luxemburg și Malta vin după Portugalia și „închid” lista verde.


Galbenul este Uniunea Europeană ca bloc, Egiptul, care organizează COP27, Spania, cu o creștere de 11 locuri, Indonezia, Italia, Franța (care a căzut 11 locuri) și Noua Zeelandă, printre altele.


Și pe lista portocalie, printre altele, Irlanda, Brazilia, Belgia, Africa de Sud, Turcia și Argentina.


Cu cea mai slabă performanță, în roșu, sunt 14 țări, începând cu Japonia și cu Iranul în ultimul loc al listei, care include cei mai mari emițători de gaze cu efect de seră din lume, China și Statele Unite, pe lângă altele, cum ar fi Federația Rusă, Australia, Canada și Arabia Saudită.


Progresele înregistrate în atenuarea schimbărilor climatice și evidențierea Portugaliei au fost publicate la 14 noiembrie de către asociația de mediu Zero, care a participat la PCC, și care explică faptul că pentru calcule sunt utilizate cele mai recente statistici ale Agenției Internaționale pentru Energie pentru anul 2020 (ultimul an disponibil) și o evaluare a experților.


„PCC este un instrument important pentru creșterea transparenței în politica internațională privind clima și permite compararea eforturilor de protecție a climei și a progreselor înregistrate de fiecare țară”, spune asociația, adăugând că indicele își propune, de asemenea, să pună presiune politică și socială asupra țărilor care nu au luat măsuri care contribuie suficient la stabilitatea climatică globală, subliniind totodată cele cu cele mai bune practici.


În analiza poziției Portugaliei, care a crescut cu două locuri datorită închiderii centralelor electrice pe bază de cărbune din Pego și Sines, ceea ce a dus la o îmbunătățire a categoriei emisiilor de gaze cu efect de seră și publicarea Legii cadru privind clima, se remarcă performanțele slabe în sectoarele transporturilor, silviculturii și agriculturii.


În ceea ce privește categoriile de consum de energie, energiile regenerabile și politica privind clima, ratingul este mediu, ținând seama în special de ponderea ridicată a energiilor regenerabile.


Zero observă îmbunătățirile realizate de Portugalia, dar afirmă, de asemenea, că „există o lipsă de ambiție în unele domenii, în special în ceea ce privește subvențiile pentru combustibilii fosili, al căror sfârșit este programat doar pentru 2030.


În plus, subliniind faptul că, în transporturi, emisiile nu sunt limitate, din cauza lipsei de „politici eficiente pentru sector” și că nu a promovat suficient agricultura durabilă, agricultura intensivă și monocultura primind „multe stimulente”.


În termeni generali, punctul culminant se referă la țări precum Chile, Maroc și India, care au crescut în indice, iar pe partea negativă Statele Unite și China, care au scăzut cu 13 locuri (cea mai mare scădere) din cauza noilor investiții în centralele electrice pe bază de cărbune.


Zero evidențiază, de asemenea, creșterea a trei locuri ale blocului Uniunii Europene, în special pentru pachetul legislativ „Obiectivul 55”, care vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030.


Dar observă diferențele dintre țări. Polonia și Ungaria se află pe lista roșie, iar Danemarca și Suedia ocupă pozițiile de top (locul patru și respectiv al cincilea).


Indicele, publicat anual din 2005, este responsabilitatea organizaţiei neguvernamentale germane de mediu Germanwatch şi a Institutului NewClimate şi evaluează patru categorii: emisiile de gaze cu efect de seră (40% pondere în clasificarea finală), energia regenerabilă, consumul de energie şi politica climatică.


Acesta este publicat în comun cu Climate Action Network International (CAN International). Țările care alcătuiesc indicele sunt responsabile în mod colectiv pentru aproximativ 90% din emisiile globale de gaze cu efect de seră.