Documentul Departamentului pentru Afaceri Economice și Sociale al Națiunilor Unite, intitulat „Perspectivele populației mondiale pentru 2024”, afirmă că printre țările care se așteaptă să rămână aproape de dimensiunea actuală a populației până în 2054 se numără Portugalia, Spania, Germania, Georgia, Federația Rusă și Uruguay.

În capitolul dedicat populațiilor, datele indică faptul că „pentru aceste țări și zone, stabilizarea populației poate crea oportunități suplimentare pentru eradicarea sărăciei, extinderea accesului la asistență medicală și educație, promovarea egalității de gen, îmbunătățirea sistemelor sociale de protecție socială, trecerea către modele de producție și consum mai durabile și adoptarea măsurilor de protecție a mediului și atenuarea efectelor negative ale schimbărilor climatice”.

„Cu toate acestea, acest lucru va necesita adoptarea unor politici adecvate bazate pe circumstanțele și prioritățile specifice fiecărei țări”, avertizează ONU.

Documentul subliniază, de asemenea, că progresul continuu în reducerea mortalității, singura componentă demografică așteptată să contribuie pozitiv la schimbarea populației din acest grup, a dus la o creștere a speranței de viață la naștere.

Datele arată că, la nivel de grup, speranța de viață a crescut de la 70,9 ani în 1995 la 78,8 ani în 2024.

În 2024, Hong Kong (Regiunea Administrativă Specială a Chinei), Japonia și Republica Coreea de Sud au avut cele mai ridicate niveluri de speranță de viață la naștere (cel puțin 84 de ani) în grup și în lume.

Portugalia se numără printre „celelalte țări cu speranță de viață ridicată la naștere”, alături de Italia și Spania, în Europa și Guadelupa și Martinica, în Caraibe.

În schimb, speranța de viață la naștere este cea mai scăzută în Jamaica și Saint Vincent și Grenadine, în America Latină și Caraibe și în Republica Moldova, în Europa, cu niveluri sub 72 de ani.

„Aceste diferențe sunt de așteptat să scadă, dar nu să dispară, în deceniile următoare”, spune ONU.

Organizația Națiunilor Unite adaugă că în țările în care nivelurile de fertilitate sunt deja sub nivelurile de înlocuire, emigrarea persoanelor de vârstă reproductivă ar putea contribui la scăderea în continuare a populației.

„În 62% din țările și zonele din grup care înregistrează deja niveluri scăzute de fertilitate, emigrația ar putea contribui la reducerea în continuare a dimensiunii populației între acum și 2054”, se arată în document.


Imigra

ție Migrația

internațională are, de asemenea, un impact indirect asupra numărului de nașteri în țările de destinație și țările de origine. În țări precum Albania, Armenia, Guadelupa sau Jamaica, emigrarea unui număr mare de femei de vârstă reproductivă poate reduce numărul nașterilor care apar acolo, în timp ce în altele, cum ar fi Portugalia, Federația Rusă sau Spania, imigrația are

efectul opus.

Din perspectivă demografică, nașterile „pierdute în emigrare” sau „obținute prin imigrație” au consecințe atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, deoarece fetele născute astăzi sunt femei de vârstă reproductivă din generația următoare.

În țările cu rate ridicate de emigrare, crearea mai multor oportunități de muncă decentă și promovarea migrației de întoarcere pot fi abordări demne de explorat și pot fi mai eficiente în încetinirea declinului populației pe termen scurt decât politicile care vizează creșterea nivelului de ocupare a forței de muncă. fertilitate, concluzionează documentul.