Conform studiului „Valoarea economică a apei în Portugalia”, în 2015, gospodăriile au cheltuit în medie 1,3% din bugetul lor pe apă și servicii conexe (deșeuri solide și ape uzate), o valoare mai mică în comparație cu alte țări. Creșterea tarifelor nu va fi inaccesibilă pentru majoritatea familiilor, se arată în document.

Analiza combinată a datelor indică faptul că consumul de apă urbană este de așteptat să crească cu aproximativ 5,7% până în 2030. „Pentru a menține consumul la nivelul anului 2022, prețul apei va trebui să crească cu 25,7% până în 2030, pentru o medie de 3,2 euro pe metru cub, ceea ce poate fi văzut ca valoarea economică a apei pentru consumul urban”, se arată în document

.

Miguel Gouveia, vorbind agenției Lusa, a declarat că, pentru a reduce consumul, sunt necesare multe campanii de informare și conștientizare, eforturi care vor trebui însoțite de creșteri de prețuri, care, deși nu sunt „ceva plăcut”, nu vor avea un impact major „asupra majorității covârșitoare a gospodăriilor”.

„Înțeleg, de asemenea, că se cere mai mult celor care au mai mult”, a spus el, referindu-se la ceea ce fac deja unele municipalități, adică creșterea prețurilor în intervalele superioare de consum.

Agricultura, sectorul care consumă cel mai mult, va trebui, de asemenea, să utilizeze mai rațional apa. „Trebuie să facem eforturi pe toate fronturile”.

Miguel Gouveia a reamintit că progresul tehnologic a dus la îmbunătățiri ale consumului de apă, că mașinile de spălat consumă astăzi mult mai puțină apă sau că în agricultură calea este aceeași. „Acum 30 sau 40 de ani, irigarea folosea 14 mii de metri cubi pe hectar, astăzi folosește patru mii de metri cubi”.

În agricultură, a subliniat el, valoarea apei este mult mai mare decât costul în majoritatea cazurilor, explicând că studiul a servit la stabilirea unei valori a apei, lucru care lipsea în Portugalia.

S@@

cădere de 20%

Baza lucrării, a spus persoana responsabilă, este faptul că în Portugalia precipitațiile medii anuale au scăzut cu 20% în ultimii 20 de ani și se așteaptă să scadă cu încă 10 până la 25% până la sfârșitul secolului.

În plus față de altele, deficitul de apă va avea un impact direct asupra potențialului de generare a hidroelectricității, făcând energia electrică mai scumpă și „va avea efecte macroeconomice semnificative, în special asupra PIB (într-un scenariu cu efecte climatice mai severe, PIB-ul ar putea scădea cu 3,2%), în creșterea ratelor șomajului și a inflației și o deteriorare a balanței comerciale”.

„Vom avea mai puțină apă, va fi un proces treptat, în ciuda faptului că în Portugalia este mai multă ploaie decât în mai multe țări din Europa”, a menționat responsabilul, subliniind că dacă investim în modalități de a nu pierde apă (mai multe rezervoare) ar putea exista o aprovizionare mai mare. Fără investiții, deșertul va avansa în sudul țării, a avertizat el.

„Nu toate investițiile sunt profitabile și acest lucru se poate observa cu această valoare a apei”, a spus el, subliniind importanța unei „analize cost-beneficiu bune” a politicilor publice aflate în discuție, pentru a preveni riscurile de deșeuri.

În cuvintele lui Miguel Gouveia, care citează opinia experților, reutilizarea apelor uzate tratate are sens în Algarve, dar mai puțin în alte regiuni, deoarece înălțimea acestor ape (stațiile de epurare, epurare, sunt aproape de nivelul mării) are un cost.

Randamente bune De

asemenea, îmbunătățirile aduse rețelelor pentru a preveni scurgerile vor fi, de asemenea, foarte costisitoare. „Nu înseamnă că nu merită să investim, înseamnă că nu vom obține un randament mare”, a explicat el.

Transferurile pot fi o soluție, iar construcția instalațiilor de desalinizare poate fi, de asemenea, o opțiune, deși costisitoare, mai ales că este asigurare în cazuri de penurie extremă, „dar nu poate fi o strategie oarbă”.

Miguel Gouveia insistă asupra unei „analize sistematice a care dintre diferitele opțiuni merită”. Și el întărește: „Acesta este mesajul principal, răspunsuri cât mai raționale posibil”.